Scoici Saint-Jacques cu sos de vin alb si piure aromat

     Prima data cand am auzit de Saint- Jacques a fost acum mai putin de un an, in timp ce vizionam diferite emisiuni culinare la TV,  aceste scoici nefiind foarte populare in Romania. Dupa ce mi-am aprovizionat chiar eu congelatorul am inteles si de ce: mirosul. Chiar si foarte bine congelate, scoicele au un inconfundabil miros marin, usor puturos. Cu toate acestea, aparentele insala, pentru ca gustul este mai mult decat grozav.

    Pentru reteta de azi am ales o garnitura destul de light care se pliaza in general foarte bine pe preparatele din peste si fructe de mare, la care am mai adaugat cateva ingrediente-cheie pentru gust si un sos care sa completeze perfect farfuria.

Ingrediente:

•  scoici Saint- Jacques fara cochilie (4/portie)
• cartofi mari (1-2/portie)
• unt
• smantana lichida
• o legatura patrunjel

 Pentru marinata:

• ulei de masline
• fulgi de chilli
• zeama de lamaie
• usturoi zdrobit

Pentru sos:

• 120 ml vin alb
• unt
• fulgi chili
• zeama de lamaie

    Desi marinata este optionala, ea aduce un plus de savoare, asa ca indiferent de ce carne as alege, pentru mine este un must-have. Am ales sa las scoicile intre 30 de minute la 2 ore la marinat in frigider.

Marinata

    Pentru piure am fiert cartofii, i-am scurs si i-am pasat turnand treptat smantana lichida. Dupa ce am obtinut consistenta cremoasa pe care mi-am dorit-o, am adaugat cateva cubulete de unt si am asezonat cu sare si piper pentru gust, apoi am adaugat patrunjel tocat marunt. Am tot auzit in stanga si in dreapta de piure preparat la blender, si nu pot decat sa spun ca acela nu este piure, ci doar o pasta cleioasa rezultata din legarea moleculelor. Clasicul pasator ramane in continuare ajutorul de nadejde.

Prajirea scoicilor

    Trecand la partea esentiala, am prajit scoicile intr-o lingura de ulei de masline incins, la foc mediu, 2-3 minute pe fiecare parte pana au devenit aurii. Dupa ce am luat si ultima scoica de pe foc am adaugat vinul in tigaie, l-am lasat sa scada, apoi am micsorat flacara si am adaugat fulgii de chili, untul si zeama de lamaie.

    Sper ca te-am inspirat cu acest preparat si te invit sa fii indraznet si sa experimentezi impreuna cu mine!

                                                        Pofta buna! 

Salau pane cu sos Tartar si cartofi evantai

Dupa ce petrec ore in bucatarie imi place sa ma bucur de ceva spectaculos, iar acest preparat nu m-a dezamagit deloc. Salaul este un peste simplu, cu carne frageda si fara prea multe oase, dar foarte gustor, iar servit cu garnitura potrivita este un adevarat deliciu. Am ales sosul tartar pentru ca, dupa gustul meu, completeaza perfect preparatul, dandu-i nota acrisoara care mai lipsea.

Ingrediente:

•  fileuri de salau (1-2/portie)
• 5 Lg faina
• sare
• piper

Pentru garnitura:

•  cartofi mari (1-2 /portie, in functie de cat de pofticiosi sunteti)
• o mana de verdeturi tocate marunt (ceapa verde, marar, patrunjel)
• 100 g branza rasa ( cascaval, cheddar, pecorino)
• unt
• sare si piper

Pentru sos:

• maioneza din 2 galbenusuri 
• 1 Lg mustar Dijon
• o mana de verdeturi tocate
• 10 catraveti murati Cornichon
• 1 Lg capere
• zeama de lamaie
• sare si piper

Desi denumirea de "cartofi evantai" suna sofisticat, ei sunt la fel de usor de facut ca si niste cartofi copti obisnuiti. Dupa ce i-am curatat de coaja si i-am spalat, i-am crestat, fara sa ii feliez complet, astfel incat aspectul lor aduce cu un evantai. Intr-o craticioara am topit putin unt, iar cu ajutorul unei pensule am uns bine cartofii, pe care i-am tinut la cuptor aproximativ 1 h si 30 de minute. 

  Cu 20 de minute inainte de a fi gata i-am asezonat cu sare, piper si am adaugat intre felii cateva cubulete de unt, verdeturile si branza pe care le-am presat si deasupra, apoi i-am pus din nou in cuptor. Nu am asezonat cu foarte multa sare deoarece unele branzeturi sunt deja destul de sarate.

 Probabil va ganditi ca maioneza de cumparat va scuteste de ceva efort pentru acest sos. Intr-adevar, economisiti putin timp, dar o sa fiti dezamagiti cand vine vorba de gust. Maioneza gasita in comert nu prezinta nimic exceptional, este lipsita de orice gust si aroma, asa ca putina rabdare in plus face diferenta.

 Pentru maioneza am amestecat galbenusurile cu mustarul apoi am adaugat treptat ulei amestecand continuu cu mixerul la viteza mica. Cand maioneza a fost aproape gata am agauzat zeama de lamaie, sare si piper dupa gust. Pentru ca nu am mai folosit lamaie alaturi de peste  am adaugat mai multa in maioneza, fancand-o acrisoara. 

Am tocat apoi caperele si castraveciorii murati, si impreuna cu verdeturile le-am incorporat in maioneza.

Am scurs bine pestele de apa, apoi l-am tavalit prin faina amestecata cu sare si piper. L-am prajit in uleiul bine incins cca. 3 minute pe fiecare parte pana a prins o nuanta fantastica de auriu.

Va invit acum si pe voi sa va rasfatati cu acest preparat.

Pofta buna!